CERINŢE, DREPTURI ŞI ÎNŢELESURI
¶A/150. Privilegiile şi cerinţele apartenenţei depline Bisericii sunt constituţionale, iar schimbările în această privinţă pot fi făcute doar de amendamentele cu privire la paragrafele articolelor A/225-228. Nimic nu poate fi inclus în ritualul de apartenenţă dacă este contrar următoarelor definiţii ale condiţiilor şi privilegiilor de apartenenţă.
¶A/151. Cerinţele apartenenţei depline sunt:
A. botez creştin, mărturisirea unei experienţe personale în regenerare şi angajamentul de a căuta diligent până la sfinţirea întreagă dacă această experienţă nu a fost realizată;
B. acceptarea Articolelor de Religie, Legământ, a scopurilor pentru o conduită creştină şi chestiunile guvernării bisericeşti aşa cu sunt scrise în Cartea de Disciplină ; *
C. un legămînt că va susţine biserica, să trăiască în părtăşie cu membrii şi să caute gloria lui Dumnezeu în toate lucrurile;
D. acordul de apartenenţă de către comitetul oficial şi declararea publică a jurămintelor de aparteneţă a candidaţilor.
¶A/152. Drepturile unei apartenenţe depline sunt:
A. participarea la slujbele sfinte şi ordinanţele bisericii;
B. votare şi stabilire în slujire la vârsta hotărâtă de Conferinţa Generală;
C. verificare şi apelare(a face un apel) dacă cineva este acuzat de eşec pentru a menţine condiţiile de membru, cu specificaţiile că dacă se alătură unei alte denominaţii religioase sau secte se exclude singur din biserică fără a fi judecat(de “sobor”).
*Atunci când nu există conflicte cu legea locală cu privire la guvernarea bisericii.
¶A/153. Apartenenţa membrală la biserică poate fi terminată doar de:
A. retragerea voluntară (incluzându-se permisiunea de retragere în urma unei plângeri);
B. alăturarea altei denominaţiuni, secte sau a unui ordin secret;
C. excludere după anumite proceduri corecte, sau anchete şi condamnare;
D. neglijarea persistentă a relaţiei cu biserica de un membru care rezidează la distanţă de supravegherea pastorală sau bisericească, care de fapt este o retragere voluntară.
2. LEGĂMÂNT
(NOTĂ: Referinţele Scripturale şi învăţăturile ajutătoare se găsesc Capitolu III, B, “Conduita creştină.”)
Privilegiu şi Responsabilitate
¶A/154. A fi membru intr-o Biserică este un privilegiu şi responsabilitate mare. Noi credem că Legământul care se cere membrilor este concludent cu învăţătura Cuvântului lui Dumnezeu scris. Credincioşia faţă de legământ este mărturia dorinţei individuale a membrului de a susţine relaţia mântuitoare cu Isus Hristos ca Domn, pentru a aduce glorie lui Dumnezeu, să avanseze cauza lui Dumnezeu pe pământ, să păstreze unitatea trupului lui Hristos şi să îndrăgească părtăşia Bisericii Metodiste Libere.
¶A/155. Când un membru nu îşi ţine legământul şi prin comportamentul său violează jurămintele sale, este resposabilitatea slujitorului(pastor, lider) şi a membrilor să arate eşecul şi să caute să restaureze membrul în dragoste. Dacă, după ce aceşti paşi au fost făcuţi, membrul nu-şi ţine angajamentele, trebuie să se folosească asupra lui procedura în conformitate cu procesiunile bisericii.
¶A/156. Membrii Bisericii Metodiste Libere, se încred în înzestrarea Duhului Sfânt şi caută susţinerea altor membrii din biserică şi fac din confesiune şi angajamente “un legământ” cu Domnul şi biserica.
Confesiunea şi Dedicarea
Noi mărturisim pe Isus Hristos ca Mântuitor şi Domn. Prin credinţă, noi umblăm cu El. Noi ne dedicăm cunoaşterii Lui în plinătatea harului Său care sfiinţeşte.
Cel priveşte pe Dumnezeu
¶A/157. Ca şi copii ai lui Dumnezeu, noi Îl venerăm şi ne închinăm Lui. Noi ne dedicăm cultivării unor obiceiuri de devotare creştină, supunându-ne verificării mutuale, practind rugăciunea privată şi comună, studiind Scripturile, participând la închinare publică şi suntem părtaşi la Sfânta Comuniune(Cina Domnului); Noi ne dedicăm să observăm ziua Domnului, punând-o deoparte pentru închinare, reînoire şi slujire; Noi ne dedicăm dându-ne loialitatea noastră lui Hristos şi bisericii, reţinându-ne de la orice alianţă care compromite dedicarea noastră creştină. Acestea le facem, prin harul şi puterea lui Dumnezeu.
Cu privire la noi şi alţii
¶A/158. Ca oameni, noi trăim vieţi folositoare, sfinte şi arătăm milă tuturor, slujind fizic şi spiritual nevoilor lor. Noi ne dedicăm să fim liberi de activităţi şi atitudini care înşeală mintea şi răneşte trupul, sau să le promovăm; Noi ne dedicăm să respectăm valoarea tuturor persoanelor ca fiind create după imaginea lui Dumnezeu; Noi ne dedicăm străduindu-ne a fi corecţi şi sinceri în toate relaţiile şi comportamentele noastre. Acestea le facem, prin harul şi puterea lui Dumnezeu.
Cu privire la Instituţiile lui Dumnezeu
¶A/159. Ca oameni ai lui Dumnezeu, noi onorăm şi susţinem instituţiile ordinate de Dumnezeu, cumi ar fi : familia, statul şi biserica. Noi ne dedicăm să onorăm sanctitatea căsătoriei şi familiei; Noi ne dedicăm preţuirii şi creşterii copiilor, ghidându-i spre credinţa în Hristos; Noi ne dedicăm căutând să fim cetăţeni responsabili şi ne rugăm pentru toţi cei ce conduc. Acestea le facem, prin harul şi puterea lui Dumnezeu.
Cu privire la Biserică
¶A/160. Ca popor a lui Dumnezeu, noi exprimăm viaţa lui Hristos în lume. Noi ne dedicăm să contribuim la unitate în biserică, cultivând integritate, dragoste şi înţelegere în toate relaţiile noastre; Noi ne dedicăm să practicăm principiile administrării creştine, pentru gloria lui Dumnezeu şi creşterea bisericii; Noi ne dedicăm să mergem în lumea noastră şi să facem ucenici. Acestea le facem, prin harul şi puterea lui Dumnezeu.
